psihoconfident

psihoconfidentpsihoconfidentpsihoconfident

psihoconfident

psihoconfidentpsihoconfidentpsihoconfident
  • Prezentare
  • Servicii oferite
  • Blog
  • Programare/Tarife
  • Curs Abilități DBT
  • Grup psihoterapie adulți
  • More
    • Prezentare
    • Servicii oferite
    • Blog
    • Programare/Tarife
    • Curs Abilități DBT
    • Grup psihoterapie adulți
  • Prezentare
  • Servicii oferite
  • Blog
  • Programare/Tarife
  • Curs Abilități DBT
  • Grup psihoterapie adulți

Gândurile...

De ce mi se întâmplă asta mie?

Gândurile...

 Cum ar fi viața ta dacă nu ai mai crea-o din trecutul tău, din experiențele, gândurile, sentimentele, considerațiile adunate într-o viață? Ce altceva ar fi posibil ce nu a fost posibil până acum?   Vechile gânduri și convingeri continuă să îți predetermine experiențele, pănă când vei decide să renunți la ele. Tu nu îți poți controla gândurile din trecut și nu știi nimic despre cele viitoare. Singurele gânduri pe care le poți controla sunt cele din momentul prezent.  

Uneori repetăm atât de des anumite gânduri încât acestea nu mai par alese de noi, însă noi le-am ales la un moment dat. Din fericire, dacă dorim noi putem opta pentru a refuza să mai emitem astfel de gânduri. Stă în noi puterea, voința de a renunța să gândim în maniera care ne face rău. De câte ori ți s-a întâmplat să refuzi să emiți gânduri pozitive legate de sine? Ei bine, poți proceda exact la fel și cu gândurile negative. Totul ține de practică, de exersare.

Aici și acum

De ce mi se întâmplă asta mie?

Gândurile...

 Ceea  ce ne-a marcat în copilărie ne urmărește de-alungul vieții! Experiențele pe care le-am interpretat într-un mod negativ, cu mintea de copil ne urmăresc și în viața de adult pentru că nu putem să ne desprindem de experiențele copilului din noi. Din ce cauză interpretăm experiențele din viața de adult prin prisma experiențelor de copil? Dacă în viața de adult are loc un eveniment mai puțin plăcut ne întoarcem în același punct al copilăriei noastre când am trăit un eveniment asemănător și amestecăm emoțiile de atunci cu cele de acum, informațiile de acum cu cele de atunci, asociem cu imagini și persoane din acea vreme. Dar, hai să spunem stop !  Suntem adulți, acum . Să procedăm ca un adult, raportat la situația prezentă. S-a întâmplat acum un eveniment atunci să oferim o interpretare prezentă, la fața locului. Să ne întrebăm: care este cea mai bună decizie în momentul ăsta, aici și acum ? Să analizăm evenimentul la prezent, trecutul îl lăsăm unde este. Acum suntem în momentul acesta și evenimentul de azi, mâine va deveni trecut. Să ne dăm voie să experimentăm momentele atunci când au loc, să fim conectați la prezent! 

De ce mi se întâmplă asta mie?

De ce mi se întâmplă asta mie?

De ce mi se întâmplă asta mie?

 

De câte ori te-ai întrebat și nu ai găsit un răspuns pentru că ești prins în acest de ce care îți inundă mintea.  De câte ori și de cât timp ai rămas blocat în de ce-uri......și nu ai mai putut să privești dincolo de acestea? Ce ar fi dacă atunci când te afli în fața unui de ce ți-ai da voie să cauți o altă perspectivă? Cum ar fi pentru tine dacă ai da deoparte acest de ce  și te-ai întreba: ce pot să învăț eu din situația asta? Ce oportunități  am? Așadar să începi prin a explora situația în care te afli! Să  îndrăznești! Atunci când îți adresezi întrebări pozitive creierul îți  oferă raspunsuri bune, cât mai bune. Se antrenează mintea! Este greu să  ieși din zona de confort, din vechile obișnuințe, din aceste de ce-uri,  dar doar ieșind, îndrăznind poți să faci lucruri pe care nu credeai că  ești în stare să le faci. Și asta pentru că erai prins în obișnuințele  tale de zi cu zi, în credințele care s-au format în urma experiențelor  pe care le-ai trăit. Este și firesc să te simți blocat la un moment dat  deoarece ai acumulat un bagaj enorm de credințe care nu îți aparțin.  Pentru a ajunge la un alt nivel în viață, ai forța să ieși din zona de  confort în care te afli acum și să faci anumite lucruri care nu sunt  atât de confortabile. De pildă, această întrebare: de ce mi se  întâmplă mie, îți oferă confortul pentru că există în permanență în  mintea ta, te-ai obișnuit cu genul ăsta de întrebare care te blochează  și nu îți oferă nimic. Ce ar fi dacă de acum înainte te-ai întreba: Ce  pot sa fac eu acum? Ce oportunități am în acest moment?   Îndrăznește să pășești în afara de ce-ului care te înconjoară! Dă-ți voie să fii curios! Acționează!

Dacă....

Dacă....

De ce mi se întâmplă asta mie?

 Dacă lumea este doar imaginația nostră, atunci eu ce sunt? Propria mea imaginație? Poate sunt o oglindă iar sticla din care sunt făcută este inima. Însă, realizarea mea a durat foarte mult timp,căci de ficare dată când încercau să mă construiască mă spărgeam. Se pare că nu exista un material destul de bun.... dar cu trecerea anilor au putut confecționa un material mai rezistent. Astfel construirea mea a luat sfârșt! 

Conflict

Dacă....

Conflict

Conflict

 între stele 

Critică verde 

Teamă de abis

 Iubire de vid 

Forță slabă. 

Realul e imaginar 

Oglinda e realul. 

Vedem, auzim, simțim,......ce anume? Real? 

Imaginar?

 Complicat!...... 

sau poate foarte simplu.

 Realul s-a spart,

mintea a explodat de gânduri verzi. Imaginarul a cuprins forța. 

Vidul s-a definit! 

Timpul

Dacă....

Conflict

   Secundă cu secundă 

Timpul devine tot mai înșelător. 

Astăzi idolatrizează infinitul, 

iar mâine poate își va așeza clepsidra orizontal.

 În drum spre neant timpul s-a hotărât să-și schimbe cursul,

 și și-a condus vaporul spre Portul Alb din Țara de sus.

 Acolo există un vânt ce printre noi a devenit un ideal, 

iar timpul l-a monopolizat transfigurându-l într-un ghețar.

 ....spre orizont se întrevede o lume nouă 

cu aripi divine.

 Întregul s-a format

 Clopotul a sunat 

 Și lumea zâmbește la timp. 

Introiect

Introiect

  

Piatră cu piatră

Se mișcă în sensul ales

sau pur și simplu

Se mișcă într-un sens.

Sau poate că nici nu se mișcă,

sunt pietre pentru decor.

Sunt doar niște pietre care înfrumusețează un loc.....și atât.

Sau poate că unele dintre pietre se mișcă, iar altele nu.

Într-un sens sau nu

Sunt pentru decor sau sunt chiar acolo.

Există!!!

Introiect

Introiect

Introiect

  

Și dacă ar fi să simt

Ce aș simți?

Eu aș simți frig, vânt, cald, rece, amorțeală, 

Toate astea ar fi în mine. Toate astea mi-ar modela trupul. 

Mi-ar modela până și gândirea. 

Dar emotiile?

Sentimentele?

Unde ar fi?

Poate că ar fi înghițite în trup.

Ar fi ceva.....să fie mâncate sau rumegate.

Mestecate încontinuu!

Ar fi ceva ca eu să trăiesc introiect!


Copyright © 2024 psihoconfident - All Rights Reserved.

This website uses cookies.

We use cookies to analyze website traffic and optimize your website experience. By accepting our use of cookies, your data will be aggregated with all other user data.

DeclineAccept